Guvernul federal a anunțat și ulterior a abandonat crearea unui sistem de monitorizare pentru tranzacțiile prin Pix de peste 5 R$.000 pentru persoane fizice și R$ 15.000 pentru companii, măsura destinată combaterii evaziunii fiscale. Decizia a generat o reacție negativă puternică, împinsă de dezinformare, cum a fost difuzată într-un videoclip al deputatului Nikolas Ferreira (PL-MG), evidențiind impactul știrilor false asupra comunicării, în comportamentul social și chiar în politicile publice, cum a scăderea utilizării Pix și retragerea măsurii
Pentru a aborda aceste probleme, este esențial să subliniem inițiativele și instrumentele pentru a combate dezinformarea și să întărim importanța unui consum critic de informații, atât la nivel individual, cât și instituțional
Pentru Antônio Rocha Filho, profesor de Jurnalism de la ESPM, nu este prima dată când evenimente mari sunt afectate de dezinformare. Unul dintre cele mai cunoscute episoade a avut loc în alegerile americane din 2016, când a apărut informația că papa Francisc ar susține, presupus, candidatura lui Donald Trump împotriva lui Hillary Clinton, ceea ce a fost ulterior dezmințit.”
Avansul tehnologiei și utilizarea inteligenței artificiale extind și mai mult posibilitățile de propagare a dezinformării. Conform lui Rocha Filho
Avansul instrumentelor de inteligență artificială a agravat răspândirea dezinformării, cu conținuturi manipulate, cum vocile și imaginile false, depășind capacitatea de verificare. Acest scenariu este intensificat de decizia recentă a Meta de a suspenda verificarea faptelor în SUA și de lipsa progreselor în reglementare în Brazilia, cum proiectul știrilor false în Congres. Lupta necesită educație media, promovând gândirea critică încă din educația de bază, și reglementarea eficientă pentru a atenua impacturile, în special în domeniul politic.”
Ricardo Gandour, cercetător și de asemenea profesor de jurnalism la ESPM, completează
Fragmentarea comunicării s-a intensificat în ultimii 10 ani. Pe de o parte, avem o sănătoasă universalizare a accesului la informație. Pe altă parte, periculosul răspândirii informațiilor fabricate pentru a confunda, reprezentând un risc pentru instituții și pentru democrație.”
Datele celei de-a 21-a ediții a cercetării Panorama Politică, de la Institutul DataSenado, întăresc gravitatea problemei. Cercetarea a relevat că 72% dintre utilizatorii de rețele sociale din Brazilia s-au confruntat cu știri pe care le consideră false în ultimele șase luni, o o statistic alarmant cu câteva zile înainte de alegerile municipale din 2024. În plus, jumătate dintre respondenți au declarat că au dificultăți în a identifica conținuturi false, evidențiind necesitatea unei educații media mai mari
