Știrile false continuă să fie o preocupare centrală pentru brazilieni. Conform unei cercetări realizate de Hibou, 70% cred că rețelele sociale ar trebui să fie trase la răspundere pentru răspândirea informațiilor false. 39% susțin că platformele ar trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru conținutul postat. 60% dintre brazilieni nu au considerat o idee bună ca Meta să încheie programul său de combatere a știrilor false și să lase acest lucru în mâinile comunității
Când vine vorba de a indica principalele vehicule asociate cu răspândirea de știri false, oFacebook conduce cu 45% din mențiuni, urmat de WhatsApp (42%) și Instagram (39%). Alte platforme, cum TikTok (35%) și X, vechiul Twitter (34%)apar și în clasament. Aceste date dezvăluie o percepție publică consolidată cu privire la responsabilitatea marilor rețele sociale în controlul conținutului care circulă pe platformele lor, întărind presiunea pentru ca aceste companii să adopte măsuri mai stricte și eficiente în combaterea știrilor false
Impactul știrilor false depășește dezinformarea: afectează direct încrederea în mărci, în instituții și chiar în mass-media. Este esențial ca companiile, vehiculele și platformele să colaboreze pentru a asigura un mediu digital mai sigur și mai transparentevaluează Lígia Mello, CSO de la Hibou
Încrederea în sursa informațiilor este un factor critic în combaterea răspândirii știrilor false în Brazilia. Potrivit cercetării, 51% dintre brazilieni verifică întotdeauna sursa înainte de a împărtăși o știre pe rețelele lor sociale, demonstrând un comportament preventiv pentru a evita propagarea conținuturilor false. Cu toate acestea, 32% doar verifică sursa când ceva pare greșit, și există încă un grup îngrijorător13% împărtășesc știri fără a verifica veridicitatea acestora, revelând rolul impulsului și al lipsei de verificare în perpetuarea dezinformării
Dar ceea ce îi face pe brazilieni să suspecteze o știre? Identificarea știrilor false este o practică din ce în ce mai comună. Oamenii sunt mai atenți la semnele de fiabilitate ale știrilor. Potrivit cercetării, 56% dintre respondenți verifică dacă o știre apare pe diferite site-urisau rețele sociale înainte de a crede în ea, indicând o căutare activă pentru validare încrucișată. În plus, 44% dintre participanți evită conținuturile cu titluri senzaționaliste, recunoscând exagerarea apelului ca unul dintre principalele indicii de falsitate. Alte 38% evaluează credibilitatea site-uluiîn care au găsit informația, întărind importanța vehiculelor de încredere în combaterea dezinformării. Între timp, doar 7% au încredere în conținutul împărtășit de influenceridigitale, sugere că publicul este încă sceptic cu privire la legitimitatea informațiilor difuzate de aceste figuri publice
Știrile false nu doar că dezinformează, dar și afectează direct percepția asupra brandurilor. Conform studiul, 26% dintre consumatori au spus că le plac mai puțin produsele promovate alături de știri false, chiar recunoscând că adesea mărcile nu au control asupra locului unde apar reclamele lor. În plus, 32% dintre respondenți cred că aceste companii ajută la finanțarea știrilor false în mod indirect, întărind necesitatea unei strategii publicitare mai atente în mediul digital
