O nouă cercetare realizată de UNESCO a relevat că doar o treime (36,9%) dintre influencerii digitali verifică informațiile înainte de a le împărtăși cu urmăritorii lor. Dos 63,1% care admit că nu verifică veridicitatea faptelor înainte de publicare, 33,5% au raportat că, dacă ar avea încredere în sursă sau în creator, ar împărtăși conținutul fără a-l verifica. Altele 15,8% doar doar conținutul pe care îl consideră amuzant sau util, fără a verifica autenticitatea, și 13,2% verifică adevărul doar atunci când este vorba despre știri.
Studiul „Behind the Screens” a subliniat de asemenea că principalul criteriu folosit de creatorii de conținut pentru a evalua credibilitatea surselor este angajamentul, deja că 41,7% dintre ei folosesc like-uri și vizualizări ca parametri. Alte 20,6% au încredere în conținut atunci când este distribuit de prieteni sau experți de încredere, în timp ce 19,4% se bazează pe reputația sursei cu privire la un anumit subiect. Numai 17% consideră esențiale documentele și dovezile care susțin informațiile conținutului difuzat.
Având în vedere că din ce în ce mai multe persoane sunt informate și influențate de influencerii digitali, numerele evidențiate mai sus denotă necesitatea unei atenții speciale asupra subiectelor difuzate de formatorii de opinie. Conform directorul de talente internaționale al Viral Nation și specialist în piața de marketing de influență, Fabio Gonçalves, lipsa verificării informațiilor difuzate de influenceri creează un efect de domino al dezinformării care poate compromite încrederea publicului în creator și în mărcile pe care le reprezintă
„Prin propagarea conținuturilor neverificate, impactul negativ se poate extinde, inclusiv, pentru probleme sociale și culturale, alimentând minciuni care perpetuează erori și prejudiciază dialogul public. Când influenceri împărtășesc conținut fără a verifica veridicitatea, ei pun în pericol nu doar reputația lor, dar și relația de încredere construită cu urmăritorii săi. Aceasta poate genera o criză de credibilitate care, pe termen lung, afecte întregul ecosistem de marketing de influență, îndepărtând mărci și parteneriate strategice, explică
Conform cu profesionistul, influencerii trebuie să se poziționeze ca agenți responsabili de informație: „Astfel, ei pot fi asigurați urmăritorii că conținutul partajat este susținut de surse de încredere și verificate. Incorporarea obiceiului de a verifica veridicitatea a ceea ce este difuzat în viața de zi cu zi și consultarea specialiștilor pe teme sensibile sunt pași esențiali pentru a evita riscul de dezinformare
Fabio spune că agențiile și platformele au un rol fundamental în a ghida influencerii în adoptarea practicilor etice, cu programe de formare, direcții clare privind responsabilitatea digitală și suport continuu. Conform expertul, agențiile au angajamentul de a combate răspândirea de știri false alături de influenceri.
„În Nația Virală, rolul nostru depășește conectarea brandurilor și creatorilor; suntemem o repercursiune în sector tocmai pentru că ne pregătim talentele cu instruiri despre etica digitală, responsabilitatea în comunicare și importanța verificării informațiilor înainte de a le împărtăși. Credem că influencerii bine pregătiți nu doar că își întăresc propriile reputații, dar și ridică standardele pieței, construind o relație de încredere cu audiențele sale și mărci partenere. În același timp, ne facem griji și pentru reputația propriilor mărci. De aceea am dezvoltat Viral Nation Secure, un instrument desiguranța mărcii, care are scopul de a răspunde nevoilor companiilor de dimensiuni medii și mari în alegerea influencerilor într-un mod mai sigur și eficient. El este capabil să analizeze întreaga istorie publică a creatorilor de conținut, pe baza unor criterii de risc ajustate nevoilor fiecărei mărci, îmbunătățind procesul de selecție mai rapid, sigur și aliniat la valorile companiei, finalizează
METODOLOGIE
Conduse de o o echipă de cercetare de la Universitatea Bowling Green State, raportul „Dincolo de ecrane”, de la UNESCO, a fost realizat între august și septembrie 2024. Studiul a folosit două metode, fiind prima oară o cercetare online în 8 limbi, cu răspunsuri de la 500 de creatori de conținut din 45 de țări și teritorii. Apoi, au fost realizate interviuri cu 20 de creatori de conținut digital pentru a obține informații calitative mai detaliate despre practicile lor de creare a conținutului și provocările cu care se confruntă.
Pentru acest studiu, creatorii de conținut digital sunt definiți ca indivizi care publică regulat conținuturi online pentru consum public și au mai mult de o mie de urmăritori, ce reprezintă limita minimă pentru a fi considerați nano-influenceri
