Un studiu recent al Universității Harvard a evidențiat legătura dintre mediile de lucru toxice și rata ridicată de rotație a angajaților. Cercetarea relevă că liderii care au suferit traume netratate în copilărie tind să fie mai reactivi și intoleranți, creând un mediu de lucru stresant și improductiv. Această comportare nu doar că reduce productivitatea, dar și crește semnificativ turnoverul, adică, rotativitatea angajaților
Specialista în neuroștiință, Telma Abrahão s-a dedicat promovării practicilor de leadership Neuroconștient, care le iau în considerare traumele și autocunoașterea. Conform lui Abrahão, traume în mediul de lucru, cum conflicte, bullying și hărțuire, pot fi rezultatul unor tulburări precum anxietatea și depresia, impactând negativ performanța echipelor
Cercetările indică faptul că liderii cu traume nerezolvate sunt mai predispuși la comportamente explozive și reactive. Această comportare poate deteriora încrederea și colaborarea echipei, creșterea nivelurilor de stres la locul de muncă, alertă Abrahão. În plus, un raport de la McKinsey & Company arată că 85% dintre CEO-uri văd frica de a eșua, adesea înrădăcinat în traume trecută, ca un obstacol în calea inovației și creșterii
Abraham subliniază că autocunoașterea este crucială pentru a crea un mediu de lucru sigur și productiv. Studiile sugerează că liderii care adoptă o abordare Neuroconștientă pot crește satisfacția la locul de muncă, îmbunătăți performanța angajaților și reduce conflictele în echipă. Implementarea acestor practici nu este doar o chestiune de empatie, o altă strategie de afaceri inteligentă, afirmă specialistul
Pentru a identifica și a face față liderilor toxici, este esențial să recunoaștem semnele de traumă, comportamente iritante sau agresiv. Abraham recomandă crearea unui mediu sigur pentru comunicare, unde angajații pot exprima îngrijorările lor fără teama de represalii. Oferirea de resurse precum servicii de sănătate mintală și programe de asistență pentru angajați este, de asemenea, esențială
Abraham sugere să investească în formarea continuă pentru lideri, concentrându-se pe practici informate despre traume și gestionarea emoțională. Dezvoltarea alfabetizării emoționale și învățarea liderilor să-și gestioneze emoțiile în mod eficient, în special în situații de criză, sunt pași esențiali pentru a evita ca liderii să devină o sursă suplimentară de traumă pentru echipele lor, concluz Telma Abrahão
Adoptarea practicilor de leadership neuroconștient poate transforma semnificativ relațiile la locul de muncă, promovând un mediu mai sănătos, productiv și inovator. Studii precum cel de la Universitatea Harvard subliniază importanța abordării traumelor și a investiției în autocunoaștere pentru a reduce toxicitatea și fluctuația de personal în organizații
