Criteriile ESG (mediu, social și guvernanță) au câștigat o importanță globală ca un set de orientări pentru practici corporative durabile și social responsabile. Deși importanța sa este incontestabilă în promovarea unui viitor mai sustenabil, dezbaterul asupra modului în care aceste criterii pot fi utilizate ca justificare pentru măsuri protecționiste din partea țărilor sau blocurilor economice este în creștere
ESG a apărut ca un set de standarde destinate să evalueze operațiunile de afaceri dintr-o perspectivă sustenabilă și etică. Companiile care adoptă practici ESG se angajează să minimizeze impactul asupra mediului, promovarea egalității sociale și menținerea unei guvernări transparente. Aceste criterii au fost adoptate pe scară largă de investitori, guverne și instituții financiare ca un parametru de evaluare a riscurilor și performanței pe termen lung
Cu toate acestea, pe măsură ce standardele ESG se consolidează, apar preocupări cu privire la aplicarea sa inegală între țări, în special între economiile dezvoltate și cele emergente. Lipsa de uniformitate în criterii poate crea bariere comerciale mascare, generând un dezavantaj competitiv pentru companiile din țările cu o capacitate mai mare de adaptare la cerințele ESG
Pentru a avea o idee, un raport al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a dezvăluit o creștere a măsurilor protecționiste ale țărilor care fac parte din G20. În acest an, valoarea comerțului supus restricțiilor de import în vigoare a fost estimată la aproximativ 2 trilioane de dolari, reprezentând 9,4% din importurile mondiale. În plus, restricțiile au acoperit într-un an o sumă estimată la 230 USD,8 miliarde de exportație a mărfurilor, ce reprezintă 0,9% din exporturile din lume
Țările pot folosi criterii de mediu din ESG pentru a justifica impunerea de bariere comerciale, cum tarife și restricții de importuri, invocând preocupări de mediu. Un exemplu recent a fost cazul matricei Carrefour, care a invocat probleme de mediu pentru a interzice importul de carne din Mercosur în supermarketurile sale din Franța. Utilizarea criteriului de mediu ar fi putut fi o scuză pentru probleme economice mai mari care au avut loc în Franța, în principal în ceea ce privește agricultorii locali, care necesită mult subvenții pentru a-și menține afacerile respective în funcțiune. Atunci, rămâne întrebarea: este vorba despre o problemă de mediu sau despre protecționism economic
Țările în dezvoltare se confruntă adesea cu dificultăți în a respecta standardele ESG impuse de economiile mai avansate (nu înseamnă că aceste criterii nu sunt esențiale pentru umanitate). Aceasta poate limita accesul la piețele globale, în cazul în care aceste țări nu fac investițiile necesare pentru a îndeplini criteriile de mediu solicitate. Creșterea standardelor în ceea ce privește ESG este foarte importantă, iar țările în dezvoltare ar trebui să ia acest lucru în serios
Între timp, utilizarea criteriilor de mediu ca scuză pentru necomercializare apare ca un instrument economic și politic pentru a proteja producția locală, în principal, când când aceasta nu poate să se susțină singură, dar depinde de subvenții mari pentru a supraviețui. Ce demonstrează existența unui mediu artificial și nesănătos de nișe economice în țările dezvoltate. În plus, dacă criteriile ESG sunt percepute ca instrumente de protecționism, legitimitatea ta poate fi contestată. Acest lucru poate descuraja și mai mult adoptarea practicilor sustenabile pe termen lung
Pentru a evita utilizarea abuzivă a ESG ca un instrument protecționist, este esențial să dezvoltăm standarde globale armonizate. Instituții precum Organizația Mondială a Comerțului și Consiliul Internațional pentru Raportare Integrată, pot fi un rol central în crearea de criterii universale care să ia în considerare realitățile economice ale diferitelor țări
Deși criteriile ESG reprezintă un avans semnificativ în căutarea unei dezvoltări mai durabile și responsabile (sau mai bine, îns însăși supraviețuirea planetei, instrumentalizarea sa ca unealtă protecționistă prezintă riscuri pentru comerțul global și pentru credibilitatea practicilor ESG. Prin abordarea acestor provocări prin intermediul standardelor globale armonizate și promovarea dialogurilor internaționale, este posibil să se atenueze impacturile negative și să se garanteze că ESG continuă să fie o forță pozitivă pentru viitorul planetei
