Propunerea guvernului federal de a crea o platformă pentru împrumuturi cu deducere directă destinate angajaților cu contract de muncă (CLT) – ce poate ieși de pe hârtie încă în acest an, aduce cu sine promisiunea democratizării creditului și, de asemenea, aruncă lumină asupra unei serii de probleme care pot agrava îndatorarea populației braziliene și adânci problemele structurale legate de oferta necontrolată de credit la costuri reduse – și celebrele „pariuri”, situl de pariuri, reprezintă una dintre cele mai mari provocări în acest sens.
Se adaugă la asta, de asemenea, faptul că platforma poate crește și mai mult numărul de cazuri de înșelăciune folosind mecanismul creditului cu deducere directă – deși această informație nu a fost contabilizată în ultimii doi ani, în 2022, Procons brazilieni au înregistrat un volum de 57.874 de plângeri privind înșelătoriile legate de împrumuturi cu deducere directă – ceea ce echivala cu mai mult de șase plângeri pe oră.
În această rețetă periculoasă, am adăugat și problema îndatorării familiilor braziliene. Chiar că a retrogradat 0,9 puncte procentuale într-un an, conform datelor Confederației Naționale a Comerțului de Bunuri, Servicii și Turism (CNC), publicate la sfârșitul lunii ianuarie, cea mai mare expunere a creditului a angajaților poate crea o spirală de îndatorare legată, justament, la pariuri.
Problema pariurilor: departe de a se termina
„Bets” sunt cum au fost cunoscute site-urile de pariuri sportive, care s-au terminat, de asemenea, deschizând calea pentru un nou tip de site de pariuri, cazinourile online – comunemente numit „Joculețul Tigrului”. Problema este că legea 13.756/2018, care a autorizat companiile de pariuri, de asemenea, prevedea un termen maxim de patru ani pentru ca Ministerul Finanțelor să reglementeze activitatea, ceea ce nu s-a întâmplat. Rezultatul este că aceste companii operează într-un „limbaj de reglementare”, fără reguli clare.
Fără reguli clare, și cu o acoperire publicitară considerabilă, în principal pe rețelele sociale, jocurile de noroc au devenit o epidemie. În 2024, familiile braziliene au investit aproximativ 240 de miliarde de R$ în pariuri – luând mai mult de 1,8 milioane de persoane în incapacitate de plată din cauza pariurilor virtuale. Familiile cu venituri mici, conform CNC, au fost cele mai afectate: în ianuarie anul trecut, reprezentau 26% – în decembrie, acest număr a ajuns la 29%.
Într-un context în care oferta de credit este pe larg facilitată și analiza riscului nu este întotdeauna aprofundată, multe persoane pot fi duse să folosească împrumutul cu deducere directă pentru a paria pe jocurile online. Evident, aceasta poate duce la o creștere și mai mare a îndatorării, cu muncitori recurgând la noi operațiuni de credit pentru a-și plăti datoriile anterioare, creând o o spiral negativă a dependenței financiare. Cercetare recentă a SPC Brasil, în parteneriat cu Confederația Națională a Directorilor de Magazine (CNDL), arată că procentul de neplată în rândul consumatorilor care recurg repetat la acest tip de împrumut a crescut semnificativ, întărind ideea că accesibilitatea, fără o management financiar responsabil, poate transforma creditul într-un instrument de risc ridicat.
Mai mult decât atât, unele cercetări arată că până la 60% dintre utilizatorii platformelor de jocuri de noroc pot folosi bani din credit, inclusiv cu împrumutul garantat, pentru pariuri. Și pentru a face situația și mai dramatică, volumul de neplată în creditul cu deducere pentru lucrătorii din sectorul privat a crescut 0,8 puncte procentuale între 2023 și 2024, conform Bancul Central.
Fraude și creditul cu deducere directă
Date recente ale Băncii Centrale indică faptul că volumul operațiunilor de credit cu deducere a fost în creștere accelerată în ultimii ani, atingând niveluri care necesită o monitorizare mai riguroasă a instituțiilor financiare și a platformelor intermediare.
Problema se agrave atunci când se ia în considerare că, pentru ca platforma de împrumuturi cu deducere să funcționeze la scară largă, bancile și instituțiile financiare vor fi obligate să adopte măsuri antifraudă din ce în ce mai robuste.
Scenariul digitalizării serviciilor financiare a arătat, în ultimii ani, o creștere semnificativă a cazurilor de fraude electronice, adesea sofisticate și greu de detectat. Astfel, necesitatea de a investi în tehnologie și în sisteme de securitate cibernetică devine imperativă pentru a diminua riscurile care pot compromite nu doar sănătatea financiară a consumatorilor, dar și stabilitatea sistemului financiar în ansamblu.
În plus, centralizarea operațiunilor pe o singură platformă poate crea un mediu propice pentru apariția fraudelor interne și manipularea datelor. Automatizarea și integrarea sistemelor, când nu sunt însoțite de un control intern robust, deschid spațiu pentru ca agenții rău intenționați să exploateze vulnerabilitățile, oferind un scenariu în care pierderea poate fi dublă: pe de o parte, muncitorul se vede implicat în datorii care îi vor compromite venitul, e, pe altă parte, instituția financiară poate fi victima fraudelor care cresc costurile operaționale.
În afară de tehnologie, bancile vor trebui să se bazeze și pe servicii de formalizare a creditului bancar, în care acordarea și gestionarea acestor împrumuturi să fie realizate într-un mod transparent și sigur. Formalizarea creditului cu deducere implică verificarea minuțioasă a datelor solicitanților, asigurându-se că împrumuturile sunt acordate doar lucrătorilor care îndeplinesc criterii specifice de eligibilitate. Acest proces include analiza documentelor, cum ar fi dovezile de venit și istoricul de credit, pentru a asigura că beneficiarii au capacitatea de a onora plățile.
În ultimă instanță, calea de urmat trebuie să fie ghidată de transparență, pentru responsabilitate și pentru căutarea unui echilibru între inovația tehnologică și protecția drepturilor consumatorilor.
Platforma de împrumut cu deducere directă poate, fără îndoială, a oferi beneficii semnificative, dar aceste beneficii nu pot fi obținute pe seama bunăstării financiare a lucrătorilor. Este imperativ ca fiecare operațiune să fie însoțită de o analiză atentă, ca măsurile antifraudă să fie revizuite și actualizate constant și ca consumatorii să aibă acces la informații clare și precise despre riscurile și condițiile creditului contractat.
În acest fel, putem transforma accesul facilitat la credit într-un instrument de incluziune și dezvoltare, și nu într-un instrument care, inadvertent, aprofundă îndatorarea și instabilitatea economică. Construirea unui mediu financiar mai sigur și mai sustenabil trece neapărat prin dialogul între toți cei implicați și prin implementarea de măsuri care să fie la înălțimea provocărilor impuse de era digitală.
